Descriere
Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungând până la 350-650 kg la masculi și 150-300 kg la femele, înălțimea la 1,8 m și lungimea la 3 m. Are o blană de culoare albă. Ghearele mari și puternice sunt capabile să doboare adversarii naturali. Are un strat de grăsime sub piele, care îl ajută să se protejeze împotriva frigului, această caracteristică fiind întâlnită și la alte animale din tundră. Este un înotător excelent. Corpul acestora este asemanător cu cel al unui urs maro. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferința de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinții sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascutiți, gâtul mai puternic. Au buze extensibile adica nu sunt atașate de gingii și pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de km depărtare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat. Culoarea blănii este albul, dar poate fi galbuie sau gri în timpul verii. Însa explicația științifica a culorii lor este că firele de păr, incolore, sunt goale în interior ca fibrele optice și conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite. Este foarte calduroasă, iar temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Sistemul lor de încalzire este foarte eficient (în părul blănii se gasesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură o izolare termică excelentă) și de aceea uneori se tavalesc prin zăpada pentru a se racori. Labele din fața sunt folosite pentru înot fiind mari și membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de cârmă. Prezintă gheare neretractile. Picioarele sunt mai mari decât la ceilalți urși (22 de cm lațime) și au păr pe tălpi și ventuze pentru a le conferi stabilitate pe gheață. Pe uscat nu aleargă atât de repede ca rudele sale. În apa atinge 10 km/h vâslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate să stea până la 5 minute. Precum oamenii se deplasează atingând solul cu călcâiele, dar și cu talpa și pot adopta o poziție bipeda ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrana sau sa lupte. Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m. Adultii cantaresc intre 300 si 600 kg. Pot ajunge la o lungime de 2,5 m. Femelele sunt mai mici cântărind 150-300 kg și având 1,8-2 m lungime.Teritoriul de răspândire
Ursul polar este răspândit în ținutul artic. Ursul polar se întâlnește în mediul polar arctic și anume apele Oceanului Arctic, dar și uscatul înconjurător. Polul Nord poate fi considerat tundră și taiga (Oimiakon și Verhoiansk) și nu climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10oC decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20oC și -40oC, iar vara ajungând la peste 0oC. Precipitațiile sunt în jur de 100-300 mm/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, lichieni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine.În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici gasesc ușor hrana constând în foci. Ei călătoresc spre nord sau spre sud 1 000 km când calota glaciară începe să se topească în căutarea hranei.
Supraviețuirea acetuia este pusă în pericol după cum au anunțat oamenii de știință de către încălzirea globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheața este mai puțina cu aproape 50% decât acum 60 de ani. Una dintre soluțiile propuse a fost transportarea apei în aceste zone și transformarea ei în gheța. Este un animal protejat prin lege, țari precum Norvegia, Canada, Danemarca au interzis vânarea acestora din 1960.
Hrănire
Ursul polar este carnivor, consumând în special pui de focă, precum și diferite cetacee și pinipede. În principal vânează lângă malul mării, pe calotele de gheață de pe insulele arctice. Ursul polar este un puternic vânător de foci (Pusa hispida). Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de urși, dar și cel mai perseverent și răbdător. Are un plan de atac excelent: se așază lângă o copcă ore în șir așteptând ca focile sa iasa.Reproducerea
Primăvara este anotimpul când aceștia își caută perechea și poate parcuge zeci de kilometri pentru a găsi o ursoaică fără pui. Perioada de împerechere este din martie până în iunie. Gestația durează 195-265 zile. Femela începe construcția adăpostului pentru pui începand cu luna octombrie. Ea sapă un gang lung de câțiva metri continuat cu o peșteră adâncă de 2 metri, lăsând și o ieșire spre sud pentru a nu fi înfundate cu zăpadă de viscolele din nord. Femelele nasc în medie doi pui. Puii sunt nascuți cu ochii închisi și au o blană deasă. Ei cântăresc aproape 600 de grame. Ursoaica va petrece 10 zile în apropierea vizuinii pentru ca puii să se adapteze la clima rece. în aprilie vin în contact cu clima și mediul. Bârlogul este loc de adăpost pentru ei deoarece temperatura poate atinge +20oC. Puii rămân cu mama 2 sau 3 ani. Ei ajung la maturitatea sexuală la 5-6 ani. Rata mortalitații la pui este estimată ca fiind cuprinsă între 10-30%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu